miercuri, 25 mai 2016

Peste 7,3 milioane de euro pentru întreținerea cabinetelor din circumscripții, alocați doar pe baza unor declarații pe proprie răspundere.


Iulia Marin
04.10.2015
Pentru senatorii și deputații României, vinerea este prevăzută ca zi de activitate în circumscripție. În acest scop, li se alocă lunar o sumă forfetară egală cu o dată și jumătate din indemnizația brută.
Indemnizația brută a unui parlamentar este de 7.000 de lei, deci suma forfetară pentru biroul din circumscripție este de circa 10.000 de lei pe lună. De regulă, parlamentarii împart cei 10.000 de lei în mod egal: 5.000 de lei pentru plata personalului și 5.000 de lei pentru întreținerea cabinetului. Pentru această a doua jumătate, ei nu trebuie să prezinte chitanțe, ci doar o simplă declarație pe proprie răspundere.
Am vrut să vedem cum se justifică acești bani. În două zile de vineri consecutive, ne-am deplasat la adresele a 15 cabinete parlamentare din Capitală. Și am avut parte de adevărate surprize.
Jipa, UNPR. Birou primit cadou
Vineri, 11 septembrie. Fără să mai caut pe site-ul senat.ro, mă duc la cabinetul senatoarei UNPR Ruxandra Jipa, în Sectorul 6. L-am identificat când treceam prin zonă. Pe strada Bârsănești, la un pas de bulevardul Iuliu Maniu, cabinetul senatoarei Jipa se află într-o clădire unde funcționează un supermarket și un restaurant.
Pe geamul restauranului, un mic afiș anunță că în clădire e biroul senatoarei Jipa
Lângă ușile glisante ale magazinului se observă, de altfel, un afiș cu numele ei, precum și un număr de telefon. Când intri, prima încăpere care îți fură ochii e sala de mese a restaurantului, altminteri pustie, decorată cu funde și baloane colorate. Câteva trepte mai sus, apartamentul 1 - unde Ruxandra Jipa ar trebui să își aștepte electorii cu probleme - are ușa încuiată.
Nu am timp să mă învârt de două ori pe călcâie că o fată urcă, de la restaurant, să mă întâmpine: "Pe cine căutați?". Și mă îndrumă spre o femeie corpolentă, care, evident, nu e senatoarea.
"Eu sunt consiliera ei. Și patroana restaurantului Loredana". Doamna Lili, cum îi spun angajații, se oferă să îmi dea detalii despre funcționarea cabinetului, nu înainte de a comanda două cafele cu lapte. Intrăm în apartamentul 1 și ne așezăm: ea - pe scaunul senatorial, eu - pe locul cetățeanului.
Cabinetul e, de fapt, o încăpere de cel mult 20 de metri pătrați, cu un birou. Ruxandra Jipa nu e prezentă, dar "mai vine", îmi spune, blând, doamna Lili. Ea deține toată clădirea și i-a închiriat biroul șefei sale de la UNPR, dar pe gratis. "Dânsa are contract de comodat pe spațiu", explică doamna Lili.
Altfel spus, Jipa încasează suma forfetară pentru un spațiu primit gratuit de la consiliera sa.
"Dar trebuie să fie ceva cheltuieli cu biroul ăsta", insist. "Consumabile, poate?", o întreb pe doamna Lili, cu privirea spre dosarele care tronează pe birou. "Ce consumabile? Printăm ordinea de zi, uneori, e drept. Imprimanta aia de la Parlament când merge, când nu merge", îmi spune femeia, cu un gest de lehamite.
Și ce se întâmplă, mai exact, la cabinet?
"Suntem patru: trei referenți și eu, consiliera, pe Parlament. Joia și vinerea sunt permanent aici, dacă vin audiențe. Mă sună și stabilim data când vin să discute, eu le stabilesc o oră, deci zilnic, joia și vinerea. În general, doamna vine după ora 11 când e în București. Dar, v-am spus, nu prea vin oameni", spune doamna Lili. Mai precis, de la începutul mandatului, adică din 2012, au venit fix 67 de persoane.
Potrivit documentelor furnizate de Senat la solicitarea PressOne, Jipa a decontat, în august 2015, 10.498 de lei. Din această sumă, 4.537 de lei – banii destinați întreținerii biroului parlamentar - i-a justificat prin declarație pe proprie răspundere.
Mutu, PSD. "Momentan, nu"
Următoarea oprire e la câteva stații de autobuz, la cabinetul senatorului PSD Gabriel Mutu, candidatul partidului la Primăria Sectorului 6. În perspectiva postului pe care îl țintește la localele din 2016, Mutu e mai atent la capitolul imagine: dovada e afișul imposibil de ignorat de la intrarea în blocul unde, la parter, funcționează o ceasornicărie.
Intrarea în blocul unde se află cabinetul senatorului
În scară, arunc o privire pe tabelul cu întreținerea: 122 de lei plătește Mutu, lunar, pentru apartamentul cu două camere în care funcționează biroul. Apăs butonul soneriei și un tânăr se înființează la ușă, cu o replică care-mi amintește de Caragiale: "Domnul Mutu nu este aici momentan".
Mă prezint. "Oamenii vin la cabinet, să știți. De regulă, întreabă despre izolarea termică și facem petiții la primărie", zice tânărul. "Domnul senator e plecat din localitate?", întreb, iar răspunsul se repetă: "Momentan, nu e aici".
Consilierul mai spune că senatorul Mutu primește destui oameni în audiență, ba uneori lucrează și peste program. "Oamenii zic că stau 5-10 minute și stau câte o jumătate de oră".
Și, totuși, când l-aș putea găsi? "Vrei o audiență?", întreabă, râzând. "La prânz, pe la 1, cred că vine".
PNL: Orban, da. Nistor, ba
Las în urmă cabinetul senatorului PSD și decid să testez și Opoziția. Ajung la două cabinete care figurează la aceeași adresă: cele ale deputaților PNL Ludovic Orban și Vlad Nistor. Se dovedește că e vorba despre birouri situate în sediul PNL Sector 1, de la Piața Romană.
Sigla cu săgeata e vizibilă de la distanță, însă numele celor doi deputați care ar trebui să primească în audiență nu figurează la intrarea în clădire. Ca să ajung la birourile lor trebuie să trec printr-un anticariat, singura cale de acces către scara interioară.
După ce-i spun ce caut, un angajat al anticariatului mă îndrumă: "Domnul Orban – îl găsiți la etajul trei. Pe domnul Nistor... nu știu".
Urc scara interioară și, la etajul trei, în biroul deputatului mă întâmpină o secretară și o consilieră. Ludovic Orban e "în apropiere", îmi spune consiliera, precaută, și mă roagă să aștept.
Iese Orban din birou: "Credeați că nu mă găsiți?", întreabă el, șugubăț. "Sunt mereu aici. Când nu sunt aici, sunt la partid sau la Parlament, dar sigur sunt undeva".
Îmi povestește că primește frecvent oameni în audiență, uneori și o sută pe săptămână, inclusiv din alte sectoare. "Dar Vlad Nistor? Nu are și el cabinet aici?". Orban pare încurcat. "Nu știu, cred că în Kiseleff", spune el, referindu-se la sediul central al PNL.
La ieșire, secretara îmi spune că Nistor are cabinetul la etajul 1, dar că nu l-a văzut vreodată. "A avut în Kiseleff spațiu, acum s-a mutat aici, dar n-o să găsiți pe nimeni, vă spun sigur".
Într-adevăr, la etajul 1 e liniște. Nici o plăcuță nu se referă la vreun birou parlamentar. Singurul indiciu e adresa menționată de Vlad Nistor pe site-ul Camerei Deputaților.
Pe deputatul Vlad Nistor nu l-am putut contacta pentru o explicație. Potrivit documentelor justificative pe care ni le-a furnizat Camera Deputaților, el a decontat, numai în luna august, 8.689 de lei, dintre care 4.646 de lei i-ar fi cheltuit pentru mobilă de birou, transport în circumscripția electorală și material de protocol pentru primirea invitaților la cabinet.
Georgian Pop, PSD. Nicăieri
Pentru că e în apropiere, hotărăsc ca următoarea oprire să fie cabinetul deputatului PSD Georgian Pop, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI. La adresa indicată de el pe site-ul Camerei se găsește fostul sediu PSD Sector 1, acum abandonat.
O femeie de la pază îmi explică frumos că sediul PSD Sector 1 s-a mutat anul trecut. "De la Crăciun nu mai e nimeni acolo", zice femeia.
Fostul sediul al filialei PSD de la Sectorul 1.
Poate îl găsesc pe deputat la noul sediu al PSD Sector 1, îmi zic. Dar consiliera peste care dau pe strada Maior Gheorghe Șonțu îmi spune că Georgian Pop nu are biroul acolo. Sun, deci, la numărul de pe site-ul Camerei care e prezentat ca fiind al consilierului său, dar robotul mă anunță că e nealocat.
În luna august a acestui an, Georgian Pop a decontat 7.300 de lei, dintre care peste 5.200 de lei i-a primit pentru întreținerea biroului parlamentar.
Sturzu, PSD. Doar marțea
E amiază când ajung la cabinetul deputatului PSD Mihai Sturzu, aflat în Drumul Taberei, chiar la sediul filialei Sector 6. Un paznic vârstnic îmi spune că am greșit ziua. "Ar trebui să veniți marțea, între 5 și 6", zice omul, recunoscând că Sturzu nu a mai trecut de ceva timp pe acolo.
Sediul filialei PSD Sector 6.
Sturzu nu avea activitate nici înainte de vacanța parlamentară. Îl întreb pe paznic, ca să mă asigur, care e orarul. Fără să-și dea seama, indică alt interval orar. "Între 6 și 7, ca sa zic așa". Pe site-ul Camerei Deputaților, șeful Tineretului pesedist afirmă că lucrează pentru cetățenii Sectorului 6 în fiecare marți, de la 16.30 la 20.30.
Mihăilă, UNPR. Nu mai e la PNȚ
Teoretic, cabinetul unde lucrează deputatul UNPR Ioan Mihăilă ar trebui să fie ușor de găsit: la câțiva pași de Piața Unirii, înspre Piața Rosetti. Practic, numerotarea haotică a clădirilor din zonă face ca biroul să fie un mister.
Îl caut, la pas, aproape o jumătate de oră, apoi decid să o sun pe consiliera sa, Anca Mirion. Care e surprinsă: "Nu știu dacă îl găsiți în caz că mergeți acolo, poate e la masă...". Ea însăși lipsește de la cabinet.
"Dar un punct de reper îmi puteți da?", întreb. "Piața Rosetti, pe acolo". În cele din urmă, după ce mai cotrobăi prin zonă, ajung la Piața Rosetti. La adresa indicată de Mihăilă e sediul central al PNȚCD, partid din care deputatul făcea parte înainte de a migra la UNPR.
Sediul PNȚCD, partid de care senatorul Mihăilă s-a despărțit.
Deși clădirea e închisă, un tânăr de la intrare îmi zice că biroul lui Mihăilă a funcționat acolo, dar în urmă cu an. "Acum e în alt partid, a plecat de aici, nu mai are birou la noi". E mirat că deputatul s-a înscris în UNPR.
Pentru biroul său fictiv, Mihăilă a primit de la Camera Deputaților, în august, suma de 9.100 de lei. 5.475 de lei i-a folosit pentru "întreținerea cabinetului".
*
O săptămână mai târziu...
*
Tudorache, PSD. "Vă sunăm noi"
Vineri, 18 septembrie. Mă prezint la biroul deputatului PSD Daniel Tudorache din strada Maior Gheorghe Șonțu, în clădirea PSD Sector 1 unde, săptămâna trecută, l-am căutat pe Georgian Pop. Azi am mai mult noroc: al lui Tudorache e singurul cabinet parlamentar din sediu, după cum îmi explică consiliera sa.
Când întreb dacă aș putea discuta cu deputatul, răspunsul e clasic: "Momentan, domnul parlamentar nu e aici".
Consiliera e tânără și îmi spune că, de regulă, Tudorache vine la birou, dar înspre prânz, când primește audiențe. "Dacă îmi lăsați un număr de telefon, când vine domnul deputat vă sunăm noi și stabilim o întâlnire", promite ea.
Îi las numărul meu, dar apelul promis nu vine. Consiliera mi-a spus că Tudorache procedează la fel cu cetățenii care cer audiențe.
Pelican, ALDE. Nu vinerea
Aceeași situație se petrece la biroul senatorului ALDE Dumitru Pelican, amplasat într-o clădire albastră, în care funcționează și un salon de cosmetică. O consilieră brunetă îmi spune că parlamentarul nu e la cabinet.
Era aproape 11.15 când am ajuns la biroul senatorului Pelican. Foto: Lucian Muntean
Nu se știe când se întoarce, dar sunt asigurată că Pelican oferă audiențe. Vreo trei pe săptămână. La fel ca în cazul Tudorache, îi las numărul de telefon.
De data asta, telefonul îmi sună mai târziu. Consiliera mă anunță că senatorul m-ar putea primi marți sau miercuri. Nu vinerea, deci.
Popescu, PNL. În sfârșit
Pe deputatul PNL Dan Cristian Popescu, candidat la Primăria Sectorului 2, l-am întrerupt dintr-o discuție pe care o purta la cabinetul din Șoseaua Iancului, amplasat într-o casă destul de spațioasă, cu etaj.
Icoane și un fanion de la SRI, pe biroul deputatului. Foto: Lucian Muntean
"Vin vreo sută de oameni săptămânal. Vinerea sunt tot timpul aici. Dacă e vreun eveniment unde trebuie să fiu, mut joi ziua de audiențe. Avem și sâmbăta, duminica, sunt foarte multe probleme juridice. E un fel de trafic de influență, noi intervenim la autorități, dar nu mergem mai departe, nu îi reprezentăm în instanță. Avem însă oameni care primesc răspunsuri în doi peri de la Administrația Domeniului Public, Primăria Sectorului 2. E o problemă faptul că primarul nu prea acordă audiențe. Sunt și oameni care vin să ceară bani, dar pe aceia nu îi putem ajuta", spune Popescu.
Recunoaște că sunt puține birouri parlamentare cu activitate. "În zona mea nu prea știu altele", zice deputatul.
Bănicioiu, PSD. Doar paznicul
După întâlnirea cu Dan Cristian Popescu, pornesc spre cabinetul deputatului PSD Nicolae Bănicioiu, poziționat central, chiar lângă Ambasada Israelului. Găsesc uși închise, o plăcuță cu numele lui Bănicioiu și un paznic de la ambasadă.
Alertat pentru că fotografiez sediul, omul îmi cere, politicos, să mă legitimez. Știe că acolo se află, teoretic, un birou parlamentar, dar n-a văzut activitate defel.
Tudorie, PSD. Nu a apucat
Teoretic, pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 180 ar trebui să găsesc cabinetul deputatei PSD Violeta Tudorie. Dau de un mic magazin de produse naturiste și de un cabinet notarial, dar niciun indiciu că în bloc s-ar afla un birou de parlamentar.
Întreb, deci, la notariat și mi se spune că "locuiește o doamnă Tudorie aici", dar nici vorbă de cabinet unde să primească în audiență. Același răspuns mi-l dă vânzătoarea de la "Produse naturiste". Cer numărul de interfon al administratorului. E o femeie: "A fost o doamnă Tudorie aici, nu știu dacă mai locuiește, dar nu e niciun cabinet parlamentar la adresa asta".
O sun pe deputată să clarificăm lucrurile, poate s-a mutat. Răspunde că adresa din Mihai Bravu e nou-nouță, dar nu a apucat să dea sfoară-n țară că și-a mutat cabinetul aici.
"M-am mutat acolo de vreo lună, două. Aceea e adresa, dar nu am apucat să pun o plăcuță, ceva. Oamenii știu, mă caută, vin vreo 20-30 pe săptămână. Mă găsesc, cum să nu mă găsească? Mă sună pe mine, sună consiliera", spune Violeta Tudorie.
Apoi, din senin, zice un "mulțumesc” și închide. În luna august, a încasat 9.400 de lei de la Camera Deputaților, dintre care 5.181 de lei pentru întreținerea biroului parlamentar.
Rădulescu, PNL. Nu-și știe adresa
Pe site-ul Senatului, adresa biroului lui Cristian Rădulescu, senator PNL (ex-PDL), nu e indicată. Totuși, dacă îl cauți pe Internet, găsești în baze de date numărul de telefon și o adresă: Hristo Botev, numărul 3. Ajunsă acolo însă, nu găsesc decât Societatea Română de Ornitologie.
O locatară îmi spune, la intrarea în lift, că nu a auzit de vreun birou parlamentar.
Îl sun pe senator și-l întreb care e adresa exactă. Răspunde prompt: strada Hristo Botev, numărul 1.
Îi spun că am fost la numărul 3 și n-am găsit nimic, așa că mă îndrumă părintește: "E pe colț, de-asta nu ați găsit". Îmi dă ca punct de reper vechiul sediu PDL Sector 3. Caut, deci, adresa fostei filiale portocalii și descopăr că e pe Hristo Botev, dar la numărul 31.
Deci, senatorul nu știe adresa propriului cabinet. În august, a încasat 5.246 de lei pentru a-l întreține.
Popa, PSD. Cămin studențesc
În apropiere trebuie să fie și biroul senatorului PSD Florian Popa, însă la adresa indicată e un cămin studențesc. "Aici este, de ani de zile, căminul studenților la Medicină", îmi spune o studentă, zâmbind. "Poate cabinet medical", glumește.
Nici Popa nu a putut fi contactat pentru explicații.
La adresa indicată de senatorul Popa se află căminul "Bolintineanu". Foto: Lucian Muntean
Barbu, ALDE. Site-ul e de vină
În sfârșit, ultima destinație. Aici ar trebui să-l găsesc pe senatorul ALDE Daniel Barbu, potrivit datelor de pe site-ul Senatului. Descopăr doar vechea Cafenea Liberală, acum în paragină.
Îl sun pe senator, să aflu dacă are sau nu un cabinet. Zice că s-a mutat între timp. "Nu știu de ce nu e actualizat site-ul, dar oamenii vin în audiență. Primesc multe persoane într-o săptămână, dar, sigur, numărul variază."
Informații (ne)publice
După acest pelerinaj în căutarea celor care, în fiecare vineri, ar trebui să fie la birou și să asculte problemele oamenilor, mai ales că primesc mii de lei pe lună în acest scop, am transmis solicitări Camerei Deputaților și Senatului pentru eventuale documente justificative ale parlamentarilor pe care nu i-am găsit sau care, mai mult, nu au birou deloc.
Atât Camera Deputaților, cât și Senatul ne-au transmis datele cerute și le-am folosit în textul de mai sus. Rămâne însă o dilemă: în timp ce site-ul Camerei găzduiește adresele birourilor parlamentare, datele de contact și o serie de informații economice detaliate în funcție de circumscripții, pe site-ul Senatului nu există niciuna dintre aceste informații.
De pildă, în cursul documentării acestui material, am căutat adresa biroului din București al senatoarei PSD Ecaterina Andronescu, pentru că ea afișează doar adresa Senatului. Așa că am solicitat Senatului suma pe care a cheltuit-o pentru întreținerea cabinetului de circumscripție. Ni s-a răspuns: 5.249 lei. Dar unde e cabinetul?
Ei fac legea, ei și-o aplică
Cum e posibil ca jumătate din suma pe care parlamentarii o primesc pentru activitatea în circumscripții să poată fi justificată pe baza unei simple declarații pe proprie răspundere? E simplu: ei înșiși au croit legea.
Mențiunea referitoare la activitatea în cadrul circumscripțiilor electorale apare în articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor: "În scopul exercitării mandatului în circumscripțiile electorale, deputaților și senatorilor li se acordă lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare".
Nu reiese, nici din această reglementare și nici din ansamblul Statutului, că parlamentarii ar fi obligați să aibă activitate în teritoriu. În consecință, nu există nici sancțiuni. Din această perspectivă, prezența și munca parlamentarilor în circumscripțiile electorale este, pur și simplu, într-o zonă gri.
Din același articol al legii aflăm cine decide modalitatea de alocare a banilor: chiar Parlamentul. Cea mai recentă reglementare în acest sens e Hotărârea Birourilor Permanente reunite nr. 5 din 2013, care prevede, la articolul 12, că banii plătiți pentru materiale de curățenie, consumabile, protocol și întreținere "se stabilesc la limita maximă de 50% din suma forfetară".
Acestea sunt cheltuielile pe care deputații și senatorii pot să le justifice doar printr-o declarație pe proprie răspundere. Ele sunt, în medie, de 5.000 de lei pe lună. Interesant e că cea mai recentă Hotărâre, spre deosebire de cele anterioare, nu prevede nici măcar plafoane pentru fiecare categorie de cheltuieli.
Milioane de euro, anual
Capitala are 49 de parlamentari: 33 de deputați și 16 senatori. Fiecare primește, lunar, 5.000 de lei pentru care nu trebuie să dea decât o declarație pe proprie răspundere.
49 x 5.000 lei = 245.000 de lei pe lună (aproape 55.000 de euro).
Aleșii primesc aceeași sumă și pe durata vacanței. Înmulțim 55.000 cu 12 (luni). Peste 650.000 de euro sunt virați anual din bugetul Parlamentului doar către parlamentarii de București.
Cât cheltuie Parlamentul (numai) pentru întreținerea cabinetelor unde membrii săi ar trebui să lucreze în fiecare vineri?
Există 383 de deputați și 165 de senatori, deci 548 de parlamentari. 548 x 5.000 de lei = 2.740.000 de lei pe lună. Într-un an, suma ajunge la aproximativ 32.880.000 de lei, adică peste 7,3 milioane de euro.
Peste 7,3 milioane de euro pentru întreținerea cabinetelor din circumscripții, alocați doar pe baza unor declarații pe proprie răspundere.
Dar suma totală destinată birourilor "din teritoriu" este, după cum am precizat, dublă - alți 5.000 de lei pe lună reprezint salariile personalului. Asta înseamnă că activitatea din circumscripțiile electorale costă anual statul român, adică pe contribuabili, aproximativ 15 milioane de euro.
Ar trebui să ne asculte cineva de banii ăștia.

vineri, 28 noiembrie 2014

Oferta Craciun 2014

 
Oferta Craciun 2014 - demipensiune -


Perioada recomandata : check -in: 22.12.2014 | check-out:  27.12.2014

Sejur de 4 nopti cu demipensiune + 1 noapte gratuita ( mic dejun si cina incluse ), program artistic, taierea porcului, foc de tabara ,bauturi indigene incluse - 820 lei | persoana

Program desfasurare eveniment :


Pe data de 22.12.2014

 Check-in dupa ora 14

- Foc de tabara unde se vor deservii tuica fiarta, vin fiert, bruschete

 Cina de la ora 20 - 22:
  - Bufet
  - Bauturi open bar : palinca, afinata, bere, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata, sucuri carbogazoase si naturale, cafea, ceai, ciocolata calda;

Pe data de 23.12.2014

Mic dejun de la 8|30-10
- Bufet

 Cina barbeque de la 20-30
- Bufet in restaurant;
-Muzica live ;
- Bauturi open bar : palinca, afinata, bere, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata, sucuri carbogazoase si naturale, cafea, ceai, ciocolata calda;
 
Pe data de 24.12.2014

Mic dejun la ora 8|30 -10;
 - Bufet
- Traditionala "teiere a porcului" cu servire de palinca tuica fiarta , vin fiert, sorici

 Cina de la 20 - 22
- Bufet
- Program Michi Mini Mouse, bady paiting;
- Sosirea lui Mos Craciun
- Bauturi open bar : palinca, afinata, bere, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata, sucuri carbogazoase si naturale, cafea, ceai, ciocolata calda;

Pe data de 25.12.2014
 
 Mic dejun de la 8|30-10
- Bufet

 Cina festiva de la 20-30
- Bufet
- Program artistic - dansuri populare,
- Bauturi open bar : palinca, afinata, bere, vin alb, vin rosu, apa minerala, apa plata, sucuri carbogazoase si naturale, cafea, ceai, ciocolata calda;

Pe data de 26.12.2014

 Mic dejun de la 8|30-10:
 Urmeaza noaptea gratuita ;

Pe toata durata sejurului Bella Vista *** va ofera :
 Partie de saniusi (in limita conditiilor meteo)
 Jocuri indoor ( biliard, ping-pong, fotbal de masa )

Pentru copii:
Copii intre 1 si 7 ani gratuitate la masa si cazare daca nu este necesar suplimentarea camerei cu inca un pat;
Copii intre 7 si 12 ani -400 lei supliment de masa si pat suplimentar
Pentru suplimentarea camerei cu inca un pat tariful este de 220ron|sejur
 
Complex Turistic Bella Vista
                    ***
Str. 7 Izvoare, Nr. 44, Sacele, Brasov
Fix:  0268.275.649 ;
Fax: 0268.276.960 ;
Web:    www.bellavista.ro ;

duminică, 2 noiembrie 2014

Ardealul-trecut şi viitor

În   anul  2014, România se pregătește de sărbătoare, 96 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.

Ungaria şi ungurii de  pretutindeni, mai ales cei care  sunt  cetăţeni ai Statului Român, acţionează uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi pentru pregătirea  argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la Bruxelles,  pe care speră să-l obţină în anul 2014.

Marea majoritate  a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea  “Ardealul-trecut şi viitor”, scrisă de către Endre Bajksy-Zsilinszky  (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul regenţei lui Horthy),  publicată
în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte care a fost  tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz,în anul 1991,  fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii.

 Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: “Destinată să ajungă  în mâinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele   noastre, o lectură recomandată  întregului  popor.” Cartea este scrisă împotriva Poporului Român şi Statului Naţional  Unitar Român. Ea  reflectă ambiţiile imperialiste ale Ungariei, precum şi sentimentele
de ură şi dispreţ faţă de români.
În“Introducere”  la cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, preşedinteleUngariei a scris următoarele:
-  “Pretenţia românilor asupra Ardealului poate fi  susţinută doar de un  singur argument: numărul mai  mare al populaţiei, mai exact de majoritatea etniei  române.”
 - “Problema  ardeleană o putem rezolva odată pentru totdeauna în  mod corespunzător”, adică prin creşterea artificială a numărului ungurilor din Ardeal, ca urmare a  acordării cetăţeniei ungare la românii  get-beget, de pe tot cuprinsul României.

Cartea tălmăcită de Arpad Göncz cuprinde programul agresiv, revizionist  şi războinic al Ungariei.
Preşedintele Arpad Göncz prezintă proiectele Ungariei cu privire la destinul Ardealului, proiecte de o importanţă  primordială pentru unguri.

Din cartea “Ardealul-trecut şi viitor”  prezentăm câteva fragmente edificatoare:
-“Crearea României Mari s-a făcut sub conducerea lui Ion Brătianu, un escroc internaţional de mare talent”… prin  “acceptarea principiului  etnic.” (pag.82)

-“În ceea ce priveşte Ardealul, există o singură alternativă: naţiunea  ungară-înainte şi după Tratatul de la Trianon – ţine în modul cel mai ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregului Ardeal.
Nu va exista niciodată o generaţie de unguri dispusă să renunţe la
acest sfânt drept   istoric. Naţiunea ungară este gata ca în orice clipă
să ia arma în mână  pentru a-şi exercita acest drept, sacrificându-şi
chiar viaţa în luptă,   fiindcă fără  Ardeal nu poate să existe un stat ungar, nicio misiune ungară şi nici viaţă ungurească.” (pag.86)

 -“Dacă majoritatea românească din Ardeal şi-ar impune  cu forţa
voinţa în  cadrul autonomiei ardelene, va trebui să se recurgă la
mijloace  artificiale pentru a zădărnici dominaţia majorităţii
româneşti.”  (pag.101-102)

 -“Într-o singură problemă nu putem face concesii: Ardealul în întregimea
lui – ca o unitate intangibilă – trebuie repus sub stăpânirea Sfintei  Coroane Ungare.”
(pag.110)

Părintele Arsenie Boca spunea: “Ungurii vor mai mult decât Ardealul.
Se ştie că, Ungaria acţionează pentru răpirea unor teritorii din Slovacia,  Serbia şi Ucraina. Aceste trei ţări au răspuns cu fermitate la pretenţiile şi programele revizioniste ale Ungariei. Singura ţară unde  iredentismul unguresc zburdă în voie este România.
 
Mulţi dintre conducătorii partidelor politice româneşti şi dintre  manipulatorii de opinie se fac că nu înţeleg de ce, în  luna februarie a.c., a început aşa-zisul “război al steagurilor”  între Ungaria şi  România. Este vorba despre aşa-zisul steag secuiesc, “fabricat” de unguri şi amplasat ilegal,
tot de către maghiari, pe instituţiile  Statului Român, din judeţele  Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi pe o  primărie a unui district din Budapesta.

Conform Legii nr.282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei  Europene a limbilor regionale sau minoritare, publicată în Monitorul  Oficial al României nr.752 din 6 noiembrie 2007, la art.2  sunt înscrise
următoarele 20 de limbi minoritare folosite pe teritoriul României:   limba
albaneză; limba armeană; limba bulgară; limba cehă; limba croată;  limba germană; limba greacă; limba italiană; limba idiş; limba  macedoneană; limba maghiară; limba poloneză; limba romani; limba rusă;  limba ruteană;
limba sârbă;  limba slovacă; limba tătară; limba turcă;  limba ucrainiană.”
La art. 3 din Legea nr.282/2007 se precizează că: “În   înţelesul
prezentei legi, limbile minoritare sau  regionale sunt limbile
minorităţilor naţionale.”

La recensămintele populaţiei din anul 2002 şi 2011 s-au
declarat  secui sub 500 de persoane, respectiv sub 300.

Numai nişte nebuni cu acte   în regulă ar putea să creadă că 300 de secui, de toate vârstele, ar fi în stare să înfiinţeze un aşa-zis ţinut secuiesc, cu
parlament şi guvern   propriu, cu armată, poliţie şi jandarmerie, cu justiţie
proprie, cu administraţii locale proprii în judeţele Covasna,  Harghita
şi Mureş, cu  ambasade proprii.

Pentru a fi înţelese mai uşor obiectivele şi acţiunile  Ungariei şi
iredentismului maghiar din anul 2013 şi 2014  trebuie reamintite,
cel puţin, următoarele evenimente istorice:

1. În timpul  Revoluţiei de la 1848–1849, revoluţionarii unguri   şi
Ungaria au avut ca obiectiv prioritar anexarea Ardealului.
Atunci,  criminalii şi teroriştii unguri au ucis peste 40.000 de români
şi au  incendiat 300 de sate  româneşti, cu tot cu biserici şi mănăstiri.

2. Marea Unire de la  Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, nu a fost

unguri   din România. Ungaria şi ungurii de pretutindeni nu
recunosc Unirea şi  nici documentele adoptate la Alba-Iulia
.
Insultând inteligenţa  românilor, ungurii şi cozile de topor româneşti
se agaţă de unele texte din Declaraţia de la Alba-Iulia care s-a
aplicat minorităţilor etnice  din România, celor care au recunoscut
România Mare.
 
3. În anul 1919, Ungaria  cu sprijinul Uniunii Sovietice a început un  război împotriva României pentru a ocupa Ardealul. Atunci, Armata Română  a câştigat războiul şi a ocupat Budapesta, în 4 august  1919.
 
4. La 30 august 1940, cu sprijinul Germaniei şi Italiei fasciste, prin
Diktatul de la Viena, Ungaria a obţinut o parte din  Ardealul de Nord-Vest.
În perioada septembrie 1940-octombrie 1944, armata amiralului  fără flotă Horthy Miklos, sprijinită de localnicii unguri, a săvârşit  numeroase atrocităţi împotriva românilor şi evreilor (în zeci de localităţi) şi a trimis în lagărele de exterminare din Germania peste  157.000 de evrei. Până acum, Ungaria a cerut  scuze publice Israelului şi   Slovaciei pentru crimele săvârşite în timpul celui de-al doilea Război Mondial, împotriva evreilor şi slovacilor, angajându-se să plătească despăgubiri. Niciodată, Ungaria nu a recunoscut antrocităţile săvârşite  împotriva  românilor şi nu a cerut scuze publice României  şi Poporului  Român !

5. După 21 decembrie 1989 au început atrocităţile săvârşite de unguri  împotriva românilor în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
În paralel, a  continuat separatismul pe criterii etnice (mai ales în
şcoli) şi  alungarea a zeci de mii de români din cele trei judeţe.
Adevărul istoric   se regăseşte în Raportul HAR-COV al Parlamentului
României, din anul  1991, pentru care s-a primit interdicţie de a fi 
dezbătut şi aprobat la   Bucureşti.


6. În martie 1990, la  Târgu–Mureş, Ungaria împreună cu numeroasele  organizaţii ale etnicilor unguri din România au încercat,  în forţă, să
rupă Ardealul din Vatra Strămoşească multimilenară. Este meritul Uniunii  Vatra Românească şi al românilor din judeţul Mureş că au reuşit să  zădărnicească această nouă acţiune revizionistă a Ungariei.

7. În perioada  1992-2012, în Camera Deputaţilor, conform art.62,  alin.2
din Constituţia României, nu a existat niciun deputat din partea  minorităţii secuieşti, deoarece aceasta nu există legal  în ţara noastră.

8. Aşa-zisul steag secuiesc este de fapt o cârpă ungurească, de pe  care
a fost înlăturat lupul dacic care confirmă continuitatea  geto-dacică şi
românească în Ardeal, în vatra vechii Europe.
Ministrul  de Interne, domnul Radu Stroe şi ministrul Apărării Naţionale, domnul  Mircea Duşa, au declarat public la televiziune, în ziua de  10 februarie a.c., că pretinsul steag secuiesc este ilegal, iar amplasarea lui pe  instituţiile publice din România încalcă dispoziţiile  legale cuprinse  în   Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelelor pe teritoriul  României.
În realitate adevăratul steag secuiesc a rămas un obiect  de muzeu.  Secuii au avut o origine turco-avară şi au fost deznaţionalizaţi de  către unguri.
Aşa-zisul steag secuiesc, inventat şi finanţat de la Budapesta, este un simbol al statalităţii Ungariei. El semnifică, acolo  unde este arborat sau purtat la manifestări publice, apartenenţa acelui teritoriu la Ungaria.
Poporul Român, creştin ortodox, iartă dar nu uită  atrocităţile
săvârşite de unguri !

Care este adevărul  ?
Conducătorii Ungariei şi ai etnicilor unguri din România sunt convinşi
că au ajuns foarte aproape de momentul dezmembrării teritoriale a României  şi al anexării Ardealului, în mod paşnic, printr-un nou Diktat,
de data aceasta de la  Bruxelles.
 
Cum ?
Prin obţinerea, prin mijloace artificiale (cum i-a învăţat fostul preşedinte Arpad Göncz, al Ungariei) a unei majorităţi ungureşti în  Ardeal şi prin
dobândirea a peste 50% din proprietăţile imobiliare   aflate în Grădina
sau Cetatea Domnului (Ardeal) pe calea retocedărilor  în natură (foarte
multe bazate pe acte false) şi a cumpărărilor de   terenuri agricole şi păduri. La toate acestea se adaugă apropiata  votare   în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003 (votată în
unanimitate  în  Senat, la 27  octombrie 2009), în baza căreia  titularii licenţelor de exploatare a  bogăţiilor naturale (din care, în Ardeal peste
80% au  fost date la unguri) îi vor expropria pe români printr-o procedură
diabolică şi  extrem de rapidă,  inclusiv prin intermediul instanţelor
 judecătoreşti.
Încrederea ungurilor în obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului a
 fost sporită  prin includerea de către Guvernul Ponta II, printre priorităţile legislative, a proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale.
Acest statut, susţin  liderii U.D.M.R., va  facilita autonomia teritorială a Ardealului.

Se ştie că, Ungaria are un interes major pentru ca  România să nu
intre   nici în anul 2014 în spaţiul Schengen şi acţionează  în această
direcţie,  cu sprijinul Olandei, Finlandei şi Germaniei. Ca urmare, românii get-beget acceptă acordarea, cu multă generozitate şi în  mod gratuit, a cetăţeniei şi paşaportului din partea Ungariei, fără  să cunoască limba  ungară, Constituţia şi imnul, istoria şi geografia acestei ţări. Pe cale de consecinţă, românii care obţin şi cetăţenia Ungariei se pot angaja uşor în toate ţările Uniunii Europene, fără niciun fel de restricţii.

Mai nou, pensionarii români get-beget care cer şi obţin cetăţenia ungară   beneficiază de pensie din partea Ungariei, pensie care  este de două - trei ori mai mare decât pensia din România, la care sunt obligaţi să   renunţe.

Pe surse, s-a aflat că sunt peste 2,5 milioane de cetăţeni români care
au obţinut dubla cetăţenie în Ungaria. Zilnic  se  duc în Ungaria mii de români, în cele 920 de localităţi, pentru a dobândi cetăţenia  acestei ţări
şi paşaportul unguresc.

Acţiunea diabolică de acordare a  cetăţeniei ungare pentru românii get-beget constituie un precedent  foarte periculos pentru Uniunea Europeană, dar pentru  Guvernul Ungariei  este prioritatea numărul unu. Până în  toamna anului 2014 se acţionează  pentru acordarea cetăţeniei ungare pentru cel puţin  încă două milioane   de români.

Apoi, Ungaria va solicita organismelor europene de la Bruxelles să constate, pe bază de acte de identitate şi paşapoarte, că  în Ardeal sunt 4-5 milioane de cetăţeni unguri. Apoi cer autonomia teritorial a acestei provincii istorice româneşti, prin aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.

Aşa-zisul război al  steagurilor, din luna februarie a.c., declanşat de Guvernul de la Budapesta face parte din programul Ungariei de   internaţionalizare a
problemei Ardealului, cu scop final  anexarea la  Ungaria a acestui Sfânt
Pământ Românesc. Orice român, cu mintea limpede,   realizează că  există o legătură artificială între  Ungaria şi aşa-zisul steag secuiesc, “fabricat” şi purtat de unguri.

În acest context, nu trebuie uitat faptul că  în  majoritatea localităţilor din Covasna, Harghita şi Mureş au  fost organizate ilegal  referendumuri
 locale vizând obţinerea autonomiei  teritoriale pe criterii  etnice. Toate
documentele referitoare la aceste referendumuri locale au  fost depuse
la organismele europene de la Bruxelles.

Preşedintele României Traian Băsescu, primii-miniştrii (Boc, Ungureanu 
şi Ponta), preşedinţii Senatului (Geoană, Filip şi  Antonescu) şi Camerei
Deputaţilor (Anastase şi Zgonea) au fost informaţi, de  nenumărate ori,  de către Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) şi  Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.) despre toate acţiunile Ungariei vizând   pregătirea  la Bruxelles.
De ce nu au acţionat pentru  dezbaterea lor în Parlament, pentru mediatizarea şi  contracarea lor ?   Nimeni nu-i întreabă şi nici ei nu abordează această  temă !

2014. Se pregăte
ște  Diktatul de la Bruxelles !
“România dispare, politicienii se piaptănă!”